"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu 		NUMARUL
23
Noiembrie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului
Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

conexiuni

            Intoarcerea la „Izvoare“:

De ce s-a cântat imnul national
si s-a spus „Tatal Nostru“?! (II)

avocat Alexandru IONICA - Presedinte al Casei de Asigurari a Avocatilor - Filiala Bucuresti

            De acolo, de pe vârful muntelui Caraiman, de unde se înalta spre cer Crucea lui Iisus, veghind parca asupra orasului Busteni si locuitorilor lui -  ne vine îndemul sa credem ca spiritul oamenilor ce vietuiesc în aceasta localitate montana, este binecuvântat de Dumnezeu.


            Senatorul Ilie Ilascu ni s-a adresat, spunându-ne: „eu nu sunt din Republica Moldova, eu sunt din Basarabia si sunt român al Statului român si asta am spus-o si celor din Uniunea Europeanã. Eu reprezint românii din Basarabia, doritori sã se uneascã cu tara mumã, de aceea am luptat în 1992, pe când nu se stia cã a fost o mare trãdare, deoarece ei \i mobilizeazã numai pe români, tocmai pentru a-i putea ucide. Noi am luptat cât am putut, fãcând numai jertfe pentru cã, dacã am fi fost cu adevãrat uniti, România ar fi fost unitã. Trag nãdejde cã mai mult nu se va întâmpla. Vã multumesc pentru onoarea ce mi s-a acordat si mã bucur cã Bucurestiul va avea, de-acum, un parlamentar în Parlamentul României“.
            La rându-i, scriitorul si poetul Vasile Tãrtâteanu, din Cernãuti, a multumit, si el, pentru acordarea înaltei demnitãti si ne-a asigurat cã va pãstra si flutura drapelul României si în partea de nord a Bucovinei, pe care rusii au ocupat-o fãrã sã li se fi dat prin tratatul de pace, iar ucrainienii detinãtorii de astãzi ai Bucovinei de Nord, se strãduiesc sã facã orice, sã nu mai arãtãm cã suntem români; fapt pentru care, pânã si în localitãtile neaos românesti, si-au permis ca, în contraponderea limbii si scolilor românesti, sã înfiinteze scoli de limbã ucrainianã.
            Scriitorul si poetul Nicolae Dabija, din Chisinãu, recent devenit membru al Academiei Române, a multumit pentru acordarea înaltei demnitãti de „Cetãtean de Onoare“ al orasului Busteni, considerând cã, de fapt, cei mai onorabili sunt cetãtenii acestei localitãti montane. A deplâns, la rându-i, situatia românilor din Basarabia, pentru cã nu constientizeazã cã sunt si ei români de dincolo de Prut si face un apel la localitãtile din România sã se înfrãteascã cu localitãtile din Basarabia, si prin variate mijloace, sã-i ajute sã cunoascã si ei cã sunt români si cã limba le este una si aceiasi - româna.
            Pe final, poetul a deplâns ignoranta lingvisticã si lipsa de resemnare in fata evidentei, a lui Vasile Stati - autorul dictionarului româno-moldovean, de ce si cum limba românã n-ar fi decât una si aceiasi limbã.
            Dupã spusele celor patru personalitãti de seamã, li s-au prezentat felicitãri elogioase si le-au dãruit flori si simbolice daruri: primarul municipiului Ploiesti, Gheorghe Calotã, Sorin Beligrad din partea filialei Covasna, Gheorghe Pãlescu din Brasov, general Gãman din partea societãtii Columna din Brasov, precum si multi alti participanti.
            A urmat desfãsurarea unei plãcute manifestãri cultural-artistice care a inclus cântece pe versurile poetului Toma Istrati, interpretate de Ioana Mãrgãrit - voce si profesor Virgil Mihãilescu - pian, precum si de Corul de copii Brasov, condus de profesor Secãsean.
            La final m-am simtit mai bogat, mai român si pe deplin încântat de câte am putut sã vãd si mai ales sã aud; bãnuiesc cã prin acest articol si dumneavoastrã veti fi mai bogati si mai români, pentru cã oricum, numai împreunã putem transforma magia visrurilor noastre de unitate în realitãti care sã ne dea puterea înfãptuirii acelor idei despre neam si tarã, dreptate si credintã, idei pe care sabia nu le va putea tãia niciodatã, oricât sânge ar curge.
            Iatã, deci, pentru ce s-a cântat, peste vara, la Casa de Culturã a orasului Busteni, „Desteaptã-te române“ si s-a spus Tatãl Nostru.

 Sumar  Articolul precedent Articolul urmator