"Societatea nu are dreptul sã mã judece, când nu este în stare sã mã apere"     Istrate Micescu		NUMARUL 24 Noiembrie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlã

            Constitutia României, prin modificãrile recente, conferã functiei de magistrat prerogative esentiale, în activitatea de restabilire a legalitãtii prin determinarea comportamentului justitiabililor implicati într-un proces si sanctionarea delicventilor, fãrã discriminãri sau privilegii, de nici un fel.
            Dar pentru ca persoanele confirmate în functii de magistrat, sã-si poatã realiza nobila activitate, la nivel superlativ si cu responsabilitate, la fel ca si medicul chirurg, este absolut necesar, sã îndeplineascã cel putin urmãtoarele conditii:
            a) pregãtire de specialitate, la nivel superlativ;
            b) practicã si specializare, în domeniu, de minim 5 - 10 ani, sub îndrumare si verificare exigentã si responsabilã;
            c) sã-si formeze un comportament interuman, civic si moral ireprosabil, care sã-i confere respectul cetãtenilor.
            Dacã nici un pacient nu acceptã sã fie operat de un medic abia absolvent, fie si sef de promotie, nici unui absolvent al facultãtii de drept nu trebuie sã i se confere statutul de magistrat, pentru a restabili legalitatea, într-un proces, fãrã îndeplinirea conditiilor mentionate mai sus.
            Perioada de aproape 14 ani, consideratã de tranzitie, în realitate, este o luptã pentru restauratia bunului plac în goana pentru îmbogãtire cu price pret, mai ales fraudulos.
            Se repetã practica din prima parte a instaurãrii regimului dictatorial - bolsevizat, abolit în decembrie 1989. Acum ca si atunci, sub pretextul îmbunãtãtirii cadrelor de specialisti din cadrul regimurilor abolite, au fost completate functiile vacante cu persoane total neavenite.
            Atunci au fost „fabricati specialisti“, cu doi ani de scoalã improvizatã, care acopereau nu numai cursurile de liceu, ci si pe cele de facultãti, absolventii primind diplome de ingineri, juristi, magistrati, procurori, cadre didactice etc.
            În prezent „specialistii“ provin din numeroasele institutii de învãtãmânt superior, publice si particulare, chiar dacã au primit adeverintã de absolvire a unei facultãti sunt în functii de rãspundere, inclusiv ca magistrati, procurori etc. fãrã specializare si practica minimã necesarã.
            În prezent, ca si în trecut, aderenta la o formatiune politicã, ori provenienta dintr-o familie influentã, este preferatã persoana în cauzã, înaintea oricãrui specialist recunoscut.
            Toate domeniile de activitate, de la primãria comunalã la Parlamentul tãrii, sunt afectate de asemenea carente.
            În sistemul judiciar, în special în legislatura 1996-2000 si chiar mai înaite, si în continuare, transformãrile, modificãrile, subordonãrile si mai ales încadrãrile si plecãrile din sistem, sunt fãrã precedent. Consecintele se cunosc.
            Hotãrâri nelegale si netemeinice au fost pronuntate la nivelul tuturor instantelor de judecatã, de la judecãtorii, pânã la cele de apel si recurs inclusiv, fãrã ca persoanele afectate sã le cunoascã, decât atunci când se trecea la punerea în executare.
            Sistemul judiciar si, în special, magistratii, reprezintã autoritatea publicã investitã cu exercitarea puterii si nu crearea acesteia, în activitatea complexã de restabilire a legalitãtii.
            Dreptul de proprietate, ca si dreptul la viatã, sunt garantate prin prevederile constitutionale, si se realizeazã în fapt numai în mãsura în care sistemul judiciar si, în special, magistratii de la orice nivel, înteleg sã exercite puterea de stat prin restabilirea legalitãtii, fãrã discriminãri sau privilegii fatã de orice persoanã culpabilã.
            În cei 14 ani de încãlcare a reglementãrilor legale desi au fost impuse numeroase dispozitii abuzive si nelegale, de cãtre anumite organisme publice, inclusiv faimoase ONG-uri, nici o autoritate sau personalitate din cadrul sistemului judiciar, nu a intervenit în mod eficient pentru restabilirea legii.
            Reforma sistemului judiciar, cerut de organismele europene, pentru primirea României ca partener legal, nu se realizeazã prin simpla consemnare în Constitutie si declararea de cãtre factorii oficiali, a separatiei puterilor în Stat si recunoasterea egalitãtilor, precum si a retributiei echivalente.
            Recrudescenta infractionalã, care se manifestã sub toate aspectele posibile si la toate nivelele sociale nu va putea fi redusã si nu va putea fi stopatã, pânã când sistemul judiciar nu va functiona fãrã derapaje, ci în special, pânã corpul magistratilor nu vor fi profesionisti de exceptie, cu comportament civic si moral ireprosabil si, prin activitatea lor, nu vor restabili legalitatea cu promptitudine si exigentã, fãrã discriminãri sau privilegii.
            Trebuie înteles cã nu poate exista democratie si prosperitate, fãrã ordine si disciplinã socialã, care sã asigure drepturile legitime ale tuturor cetãtenilor, fãrã discriminãri sau privilegii.

Sumar

Articolul precedent

Articolul urmator