| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 24 Noiembrie 2003 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
|
pe banii dumneavoastra Textul si Dosarul |
|
|
judecator Gheorghe MOROSANU |
Dosarul
Încercând sã angajezi un avocat într-o cauzã,
vei gãsi usor unul care, dupã câteva vorbe, te întrerupe
si îti spune: Gata, am înteles, angajeazã-mã si îti
câstig procesul.
Dar poate vei gãsi pe altul care te va întrerupe si îti va
spune asa: Hai sã vedem dosarul, apoi discutãm. Si dupã
ce studiazã cazul, îti spune, franc, ce sanse si posibilitãti
ai.
Evident, recomandarea mea este sã-l alegi pe cel de-al doilea. A discuta
o cauzã, fãrã a vedea dosarul, este o aiurealã.
Aiurealã de care, mai ales, presa noastrã este plinã.
Un exemplu, pentru ambele probleme: ziaristul se indigneazã, pentru cã
învinuitul X a fost eliberat, urmând a fi cercetat în stare
de libertate. Dar, nici o clipã nu-si pune problema, sau nu ne-o pune
nouã, cititori, pentru cã ar stirbi ideea directoare a articolului
sãu, cum cã:
- judecarea, în stare de arest, are în lege conditii foarte clare,
fiind o exceptie, si nu o regulã (deci, apelul la text);
- îndeplinirea acelor reguli si conditii nu reiese decât din actele
cauzei, si trebuie explicatã profesional (raportarea la dosar).
Ce-ati spune dacã eu, judecãtor, as da verdictul, într-o
cauzã, fãrã sã mã sprijin pe un text de lege
si fãrã sã studiez dosarul?