Numarul 26
Decembrie 2003

pagina cititorului

avocat Cãtãlin  Petricã RADU

         
   Când cititi aceste rânduri, am vrea sã vã gânditi cã, în situatia de fatã, avocatul care vã rãspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupã ce “atinge“ pacientul. Rãspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastrã ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Dacã dumneavoastrã nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, rãspunsul nostru va fi, si el, la fel.

            Ion Popescu – Bucuresti
            Dl. Popescu doreste sã afle:
            1) Dacã este legal ca o familie, care mai detinea o altã locuintã, sã poatã cumpãra apartamentul închiriat într-o casã nationalizatã, potrivit Legii nr. 112/1995?
            2) Care sunt consecintele declarãrii în fals a faptului cã nu erau proprietari ai altei locuinte?
            3) Ce drepturi are, ca proprietar cu cotã majoritarã, asupra pãrtilor comune ale imobilului?
           Domnule Popescu, iatã rãspunsurile:
            1) Art. 9 alin. (5) din Legea nr. 112/1995 excepteazã de la dreptul de a cumpãra apartamentele din imobilele nationalizate pe «chiriasii titulari sau membrii familiei lor – sot, sotie, copii minori – care au dobândit sau au înstrãinat o locuintã proprietate personalã dupã 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu». Analizând textul de lege si coroborându-l cu prevederile Legii nr. 5/1973 care interzicea persoanelor care aveau în proprietate o locuintã sã închiriereze apartamente de la stat, rãspunsul, de principiu, este negativ.
            Totusi, nu putem exclude total posibilitatea cumpãrãrii apartamentului, fãrã ca aceasta sã fie frauduloasã; spre exemplu, cealaltã locuintã proprietate personalã nu se aflã în localitatea de domiciliu, sau apartine pãrintilor chiriasului (chiar dacã locuiesc cu acesta, dar nu sunt titulari ai contractului de închiriere).
            Verificarea acestei situatii o puteti face la Administratia Financiarã, unde trebuie sã existe un rol fiscal privind proprietãtile imobiliare ale prezumtivului fraudator, precum si la Arhivele Judecãtoriei, unde ar trebui ca locuinta sã figureze înscrisã în Registrul de publicitate imobiliarã. De asemenea, puteti solicita de la vânzãtor – D.A.F.I. sau societatea comercialã de la care ati cumpãrat imobilul (fostul I.C.R.A.L.), o copie a contractului de vânzare-cumpãrare al vecinilor dvs.
            2) Consecintele declarãrii în fals sunt urmãtoarele:
            -  de ordin penal, condamnarea autorului declaratiei, potrivit art. 292 Cod penal, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã; prescriptia rãspunderii penale intervine dupã 5 ani de la data sãvârsirii faptei;
            - de ordin civil, nulitatea absolutã a actului în vederea încheierii cãruia a fost datã declaratia în fals, adicã a contractului de cumpãrare a apartamentului.
            Toate acestea pot fi constatate numai de instantã, deci trebuie sã formulati o actiune judiciarã.
            3) Asupra pãrtilor comune ale imobilului, fiecare coproprietar are drept egal de folosintã – indiferent de cota-parte din dreptul de proprietate care îi revine. Exercitarea acestui drept cunoaste douã limitãri:
            - prin folosinta exercitatã, sã nu se aducã atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti coproprietari, deci dvs. nu puteti limita, în vreun fel, folosirea pãrtilor comune de cãtre coproprietarul care are o cotã-parte mai micã;
            - folosinta trebuie exercitatã numai în interesul fondului cãruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu, respectiv baia, bucãtãria, WC-ul sau holul de trecere despre care pomeniti în scrisoarea dvs. nu vor putea fi folosite în alte scopuri, spre exemplu ca ateliere sau depozite.
            Coproprietarii au obligatia de a suporta, proportional cu partea fiecãruia, cheltuielile de întretinere si de conservare a pãrtilor comune, deci cel care detine cota mai mare va avea de plãtit mai mult la lucrãrile de reparatie.
            Înstrãinarea cotei-pãrti din bunurile comune accesorii nu va putea fi fãcutã decât o datã cu înstrãinarea bunului principal, adicã a apartamentului cãruia îi sunt afectate.
            Cu privire la aceste pãrti comune, nu se poate cere încetarea stãrii de indiviziune.

 
            Si în anul 2004, revista noastrã vã pune la dispozitie paginile sale pentru a rãspunde întrebãrilor dumneavoastrã. Scrieti-ne, dar însotiti scrisorile dumneavoastrã de documente. Redactia nu dã curs scrisorilor anonime sau celor care nu sunt însotite de acte, în copii xerox, certificate de dumneavoastrã pentru conformitate. Scrisorile si înscrisurile nu se restituie.
            Revista „InJustitie“ îsi rezervã dreptul de a selecta corespondenta într-o ordine care nu e neapãrat cronologicã, ci va tine cont de gradul de generalitate al cauzei si de documentarea anexatã acesteia.

 Sumar  Articolul precedent Articolul urmator