Numarul 26
Decembrie 2003

institutii incontrolabile

            Franta:

Comunitarizarea dreptului
Université Panthéon - Assas, (Paris II), Droit GLOBAL Law, Unifier le droit: le réve impossible?, sous la directiom de Louis Vogel, Editions Panthéon - Assas, Paris, 2001, 149 p.
avocat Betinio DIAMANT - Baroul Sibiu

 

(urmare din numãrul trecut)
            Capitolul V intitulat „La încrucisarea drumurilor europene, analizã comparativã în materie de responsabilitate civilã“, articol scris de Anna De Vita, profesoarã la Universitatea din Florenta (capitolul are opt sectiuni intitulate: „Dreptul privat comun european între utopie si necesitate: depãsire si coexistentã a particularismelor nationale“, „Constructia europeanã, o misiune civilizatorie pentru comparatistii secolului al XXI-lea“, „Pentru un drept comparat al responsabilitãtii delictuale“, „Pluralitatea de apropieri în diferitele drepturi ale responsabilitãtii civile“, „Abordarea francezã sau luxul simplificãrii“, „Abordarea germanã: complicatia este câteodatã bunã la ceva“, „Abordarea englezã“, „O concluzie optimistã“).
            Capitolul VI intitulat „Comunitarizarea dreptului international privat“, autor Karl Kreuzer, profesor la Würzburg (din acest capitol rezultã cã, în material dreptului international privat, se poate vorbi de pasi concreti în sensul unificãrii, deoarece autorul întelege, prin comunitarizare, integrarea juridicã în si prin comunitatea europeanã; suntem în prezenta unui drept material uniform pe plan mondial si european; sunt enumerate, în articol, o serie de conventii privind cooperarea juridicã internationalã, conflictele de jurisdictie, conflictele de legi, reglementãri si directive ale Comunitãtii, în materie de conflicte de jurisdictie, conflicte de legi; autorul se referã si la reglementãrile de competentã legislative prevãzute în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare al 1 mai 1999; prin acest tratat, s-au introdus dispozitii de competentã care permit unificarea dreptului international privat în sens larg, în cadrul Comunitãtii Europene; conform art. 67 al Tratatului, se vor lua mãsuri de cooperare judiciarã în materii civile având o incidentã transfrontalierã si anume: se va ameliora si simplifica sistemul de notificare transfrontalierã a actelor judiciare si extrajudiciare, cooperarea în materia obtinerii probelor, recunoasterea si executarea deciziilor în materie civilã si comercialã, cuprinzând si deciziile extrajudiciare, favorizarea compatibilitãtii regulilor aplicabile în Statele membre în materie de conflicte de legi si de competentã, eliminarea obstacolelor în buna derulare a procedurilor civile, la nevoie favorizând compatibilitatea regulilor de procedurã civilã aplicabile în Statele membre; în concluzie se aratã cã, trecând prin etapele unui drept uniform privind cooperarea judiciarã, competenta judiciarã, recunoasterea si executarea deciziilor în materie comercialã si realizând o situatie juridicã care va fi apropiatã de un ius commune de conflictu legum, se va putea realiza o codificare într-un adevãrat „Cod european de drept international privat“ - Lex europaca de collisione legum).
            La finele volumului - si înainte de tabla de materii care îl încheie - se aflã o anexã care cuprinde textul adoptat de reuniunea de la Luxemburg din 25 - 27 septembrie 1988 a Grupului european de drept international privat, privind o propunere de Conventie europeanã asupra legilor aplicabile obligatiilor necontractuale (proiectul contine sase titluri intitulate: „Câmpul de aplicare“, „Obligatia derivând dintr-un fapt dãunãtor“, „Obligatia rezultând dintr-un alt fapt decât cel dãunãtor“, „Reguli comune“, „Dispozitii generale“, „Clauze finale“).
            Rãspunsul la întrebarea cuprinsã în titlu ar putea fi urmãtorul: este vorba de un vis, dar, care, într-un timp care nu poate fi apropiat, poate fi realizat, prin etape succesive.

 Sumar  Articolul precedent Articolul urmator