Numarul 26 Decembrie 2003	conexiuni Revue trimestrielle de droit civile*
avocat Betinio DIAMANT, Baroul Sibiu

            Prima rubricã contine articolul: „Calitatea pârâtului“, scris de Yves Marie Serinet, profesor universitar. Problema calitãtii pasive a pârâtului este analizatã în raport cu adoptarea Decretului din 20 iulie 1972, ale cãrui dispozitii au fost integrate, începând cu 5 decembrie 1975, în noul Cod de procedurã civilã; potrivit noii reglementãri, s-a realizat o bilateralizare a teoriei actiunii în trei faze, faze care privesc pozitia pârâtului si anume: pentru adversar, actiunea este dreptul de a pune în discutie caracterul fondat sau nefondat al actiunii; dreptul de apãrare este conditionat de existenta interesului si a calitãtii si orice pretentie emisã de oricare dintre pãrti este potential inadmisibilã - „irrecevable“; fatã de aceastã nouã reglementare, autorul articolului are ocazia sã analizeze finele de neprimire sau exceptiile care fac inutilã discutarea fondului, ajungând la concluzia cã, potrivit noii reglementãri, „actiunea în justitie se dedubleazã simetric, potrivit pãrtilor care se aflã în proces“ si are ocazia sã analizeze teme ca notiunea de calitate pasivã a pârâtului, calitatea si dreptul pârâtului de a invoca un mijloc de apãrare, calitatea pârâtului de a formula o actiune reconventionalã - si, în legãturã cu aceastã problemã, autorul omite, totusi, sã discute aplicabilitatea sau neaplicabilitatea, în actuala orientare a doctrinei si jurisprudentei franceze, a regulii reconvention sur reconvention ne vaut, capacitatea pârâtului de a sta în justitie, reprezentarea în justitie a pârâtului; în încheierea articolului, autorul considerã cã notiunea de calitate a pârâtului este complexã si cu multiple manifestãri concrete; remarcãm subtilitãtile analizei fãcute de autor).
            Cel de-al doilea articol, intitulat „Mediatorul civil si serviciul public al justitiei“, este semnat de  Evelyne Serverin si se ocupã de toate ipotezele care se pot ivi în aplicatiunea institutiei mediatiunii civile create prin Legea din 8 februarie 1995 si Decretul din 22 iulie 1996, considerând cã s-a inventat o nouã categorie de intervenient în desfãsurarea procedurilor judiciare si temele articolului sunt astfel intitulate: hotãrârea de numire a unui mediator, executarea misiunii de mediere, plata mediatorului, efectele daunelor produse de misiunea mediatorului, culpa mediatorului salariat în executarea contractului sãu.
            Rubrica Diverse contine un singur articol intitulat „Fundamentele politice ale Codului Napoleon“, autor Xavier Martin, profesor universitar; dupã ce sunt analizate proiectele de Cod civil care au precedat Codul Napoleon, autorul sustine cã, dupã cãderea lui Robespierre, a avut loc un proces mental care a privit, din ce în ce mai mult, dreptul privat si care a condus la formarea logicii Codului Napoleon care, în fond, a constituit o expresie a asezãrii institutiilor fundamentale ale dreptului privat (raporturile de familie, proprietatea) prin respingerea „falselor doctrine ale sofistilor“, asa cum s-a exprimat Portalis.
            Rubrica Cronicilor contine cea privind persoanele si dreptul familiei, obligatiile si contractele speciale, proprietatea si drepturile reale, garantiile si publicitatea funciarã, succesiunile si liberalitãtile, regimurile matrimoniale, dreptul judiciar privat, legislatia francezã si izvoarele internationale; fiecare dintre aceste cronici apartin unui autor, si vom retine câteva dintre spetele discutate, si anume:
            - o spetã din anul 2002, referitoare la problema exclusivitãtii pactului de concubinaj: altfel spus, dacã din existenta unui pact de concubinaj se poate deduce obligatia de fidelitate, care ar fi încãlcatã în ipoteza în care unul dintre parteneri ar întretine relatii intime cu un partener apartinând unui alt pact de concubinaj;
            - o altã spetã din 2003, în legãturã cu creantele si datoriile care se nasc între concubini;
            - o spetã de divort, din 2002 în care, dupã ce a fost antrenatã procedura divortului prin „dublã mãrturisire“ (double aveu, potrivit reglementãrilor din 1975), unul dintre soti si-a retras mãrturisirea;
            - o spetã a Curtii de Casatie, rezolvatã în 11 martie 2003, prin care s-a statuat cã falsificarea partialã a cauzei nu antreneazã anularea obligatiei, ci reducerea sa;
            - o spetã a Curtii de Casatie, rezolvatã în 18 decembrie 2002, prin care s-a statuat cã practicile dictate de convingeri religioase nu intrã în câmpul contractual;
            - o decizie a Curtii de Casatie din 17 decembrie 2002, prin care obligatia stabilitã printr-un contract de întretinere a fost consideratã ca având caracter strict personal si neputând fi îndeplinitã de o altã persoanã.

Sumar

Articolul precedent

Articolul urmator