| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMĂRUL 1 Februarie 2004 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
![]() |
pagina cititorului |
| avocat Catalin Petrica RADU |
|
Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi, si el, la fel. |
Testament olograf modificat
Alexandru
NICOLAE – Bucuresti
Familia Nicolae achizitioneaza,
de la o persoana în vârsta (nu precizeaza în scrisoare nici data,
si nici felul actului prin care a devenit proprietarar: cumparare
pur si simpla, întretinere, renta viagera etc), apartamentul
în care locuieste în prezent.
Vânzatoarea întocmeste un
testament olograf prin care numeste legatar universal o ruda, în cuprinsul
masei succesorale fiind inclus si acest apartament. Se pare ca o alta
persoana decât testatoarea altereaza continutul testamentului
schimbând, prin razuire si suprascriere, data redactarii acestuia.
Dupa decesul fostei proprietare,
eveniment tragic produs în noiembrie 1995, temându-se ca ar putea fi deposedat
de apartament, dl. Nicolae deschide o actiune civila împotriva mostenitorului
testamentar, solicitând instantei constatarea nulitatii absolute
a actului de ultima vointa si desfiintarea certificatului
de mostenitor (în cuprinsul caruia nu figureaza si apartamentul),
eliberat în baza testamentului, de un birou notarial. Totodata, abia în
2001 formuleaza si o plângere penala împotriva legatarului, acuzându-l
de fals.
În prima instanta, actiunea
civila a fost respinsa, iar plângerea penala treneaza la
Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5.
***
Din scrisoarea dvs. lipsesc o serie
de informatii importante:
- din ce cauza sunteti în
pericol sa va pierdeti locuinta (legatarul a formulat o
petitie de ereditate împotriva dvs., va ameninta, a cerut
anularea vânzarii etc.?);
- de ce a fost nevoie de o ordonanta
presedintiala si ce obiect a avut aceasta?;
- ati declarat apel împotriva
sentintei care va nemultumeste?
În principiu, conform datelor pe care
ni le-ati furnizat, solutia instantei civile este corecta.
Am observat ca ati citit destul de atent Codul civil si, credem
noi, trebuia sa retineti si regula prevazuta de art.
978: interpretarea clauzelor îndoielnice trebuie facuta în sensul
în care pot produce efecte; daca instanta aprecia numai pe baza unor
prezumtii, asa cum doriti dvs., fara alte probe, ca
modificarea datei testamentului a fost realizata chiar de autoarea lui,
trebuia trasa concluzia ca a dorit sa revoce, în mod tacit, acest
act, deci el nu si-ar mai fi produs efectul.
Pe de alta parte, credem ca
existenta acestui testament nu va afecteaza dreptul de proprietate
asupra locuintei, indiferent daca redactarea actului a fost anterioara
sau ulterioara cumpararii imobilului de catre dvs. Daca
initial a fost întocmit testamentul, legatarul universal nu poate reclama
nici un drept asupra lucrului vândut ulterior de catre testator, mostenitorul
urmând a prelua numai bunurile care existau la data decesului în patrimonial
autorului sau, iar daca imobilul nu mai era proprietatea autorului
testamentului la data la care acesta si-a asternut pe hârtie vointa
pentru situatia mortii sale, testamentul este nul partial, pentru
lipsa de obiect. Având în vedere ca în certificatul de mostenitor
eliberat în temeiul testamentului nu este mentionat apartamentul dvs.,
nu credem ca se poate retine vreo culpa în sarcina notarului
care a instrumentat procedura succesorala.
În ceea ce priveste actiunea
penala, va sfatuim sa adresati o plângere prim-procurorului
Parchetului de pe lânga Judecatoria sectorului 5, prin care sa
aratati ca se tergiverseaza rezolvarea dosarului. Totusi,
având în vedere ca s-au scurs deja 7 ani de la momentul eventualei savârsiri
a falsului, nu credem ca se mai poate rezolva mare lucru, fiindca
va interveni prescriptia raspunderii autorului falsului.
Executarea
pedepsei amenzii penale
Gheorghe
HULPOI, Ion FUICU - Anina
Prin decizia penala nr. 131/R/2001,
I.F. a fost condamnat la amenda penala si daune morale pentru
infractiunea de vatamare a integritatii corporale,
prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 Cod penal. Celelalte
persoane învinuite au fost achitate.
Doreste câteva lamuriri
cu privire la hotarârea judecatoreasca si la executarea
sanctiunilor.
***
Mentiunea „definitiva
si irevocabila“ (avem rezerve cu privire la calitatea de „irevocabila“
a unei hotarâri penale, deoarece Codul de procedura penala nu consacra
acest atribut, el fiind întâlnit numai în cazul hotarârilor
civile), semnifica faptul ca decizia la care se refera nu mai
poate fi atacata pe cai ordinare - apel sau recurs - si poate
fi executata silit cu ajutorul fortei de constrângere a statului.
În termen de 3 luni de la pronuntarea
deciziei, cel condamnat trebuia sa achite integral amenda penala la
care a fost condamnat sau, în acelasi interval de timp, putea cere
în scris Judecatoriei Oravita sa încuviinteze
plata amenzii, temei juridic al acestei petitii fiind art. 425 alin. 2
Cod procedura penala. Daca nu se procedeaza în nici
unul din cele doua moduri aratate, condamnatul va fi executat silit,
respectiv i se vor scoate la vânzare bunurile proprii: un al treilea mod de
executare a pedepsei este ca amenda sa fie transformata în închisoare,
pe baza dispozitiei instantei, conform art. 631 Cod penal.
Persoanele care au fost achitate pot
cere cheltuieli de judecata de la partea vatamata, constând
în onorarii avocatiale, deplasari, etc., dar numai daca
acestea poseda acte justificative - chitante, bilete de calatorie,
s.a. Daca nu au solicitat aceste speze în cadrul procesului
penal, pot deschide proces civil separat.
Nu putem raspunde si celorlalte
întrebari, din lipsa datelor. Luati legatura cu un avocat
din partea locului.
| Articolul
urmator |