Cu ocazia vizitei de curtoazie la Universitatea de Almeria, iau cunostinta de o problema socio-criminologica importanta, exprimata sugestiv prin titlul unei dezbateri în deplina desfasurare „Castigar o reeducar los delincuentes juveniles?“ („A pedepsi ori a reeduca delicventii minori“). Ultimele asasinate comise de adolescenti în Spania au pus în discutie eficacitatea Legii privind responsabilitatea penala a minorilor, la aproape doi ani de la aplicarea sa.
       Într-adevar, intrata în vigoare la 13 ianuarie 2001, legea a prevazut nu mai putin de 14 masuri specifice pentru regimul penal al minorilor printre care înlocuirea pedepsei traditionale a închisorii cu: internarea, libertatea supravegheata, centre de zi, lectii socio-educative... si mai ales o mare polemica asupra oportunitatii unui asemenea tratament special deoarece, de la acea data, sistemul penitenciar era aplicabil numai adultilor, iar minorii sub 18 ani au iesit din închisoare si au fost trimisi la diverse centre de reeducare, precum cele doua asasine ale Klarei (San Fernando, Cadiz) si adolescentul care si-a omorât parintii si sora în Murecia si care, cu o saptamâna în urma încercase sa fuga dintr-un centru de tratament terapeutic dar fusese prins de politie.
       Adoptata mai ales sub presiunea Uniunii Europene si a militantilor pentru drepturile omului, legea a nascut îngrijorari din partea autoritatilor represive spaniole înca din primele luni ale aplicarii sale. Astfel, la sfârsitul anului 2001, ministrul de interne expunea Aparatorului Poporului: „Masurile pe care le stabileste legea genereaza la minori o senzatie de impunitate, împrejurare care ameninta sa fie folosita de catre grupuri de delicventi majori, care utilizeaza minorii pentru comiterea de acte delictuale“.
       Asasinatele, omuciderile, violurile ori actele teroriste au reprezentat, toate împreuna, mai putin de 12% din infractiunile comise de minori în 2001. În 2002, tinerii pâna la 18 ani au savârsit 306 agresiuni contra libertatii sexuale: mai putin de 1% din totalul delictelor. Exemplele concrete sunt zguduitoare: în mai 2003, trei adolescenti au violat si lovit pâna la moarte pe Sandra Palo, o handicapata psihic de 22 de ani din Madrid.
       Parintii victimei au adunat semnaturi pentru a fi prezentate ca acuzatii particulare si spre a cere reducerea vârstei penale la 15 ani (cei implicati fiind condamnati la pedepse între 4 si 8 ani de internare într-un centru de reeducare). Guvernul vrea sa înaspreasca masurile adoptate în cazuri grave. „Pedeapsa nu e buna, trebuie sa responsabilizam pe tânar si sa-i dam alternative„ afirma Fluor Zalivar, una dintre organizatorii seminarului, profesoara de psihologie medico-legala la Universitatea din Almeria. Şi parca înclin sa-i dau dreptate...